Sărbătoarea Sânzienelor aduce laolaltă frumusețea tradițiilor românești și misticismul unei nopți speciale, când obiceiurile străvechi capătă viață. Cuvântul-cheie, „busuioc sub pernă de Sânziene”, este central în ritualurile desfășurate de fetele nemăritate, în căutarea visului despre ursit.
Cuprins:
Când se pune busuioc sub pernă de Sânziene
Ritualul specific de a pune busuioc sub pernă de Sânziene se desfășoară în noaptea de 23 spre 24 iunie. Potrivit credințelor populare, în această noapte magică, fetele își visează ursitul sau primesc semne despre viitorul lor amoros.
Busuiocul folosit trebuie să fie sfințit sau cules chiar în ziua de Sânziene, din locuri neatinse de civilizație. Unele tinere își împletesc, de asemenea, o coroniță din flori de Sânziene pe care o așază lângă pernă, alături de busuioc.
Obiceiuri de Sânziene
Întreaga dată de 24 iunie, Sânzienele sunt sărbătorite cu simboluri și tradiții pline de semnificație. Câteva dintre cele mai populare obiceiuri includ:
- Culegerea florilor de Sânziene: Aceste flori galbene cu parfum deosebit sunt împletite în coronițe. Fetele le poartă sau le aruncă pe acoperiș pentru a-și afla viitorul marital.
- Dansul și jocurile în poiană: Oamenii se adună pentru „Hora Sânzienelor”, un dans care aduce noroc.
- Ritualuri pentru sănătate și dragoste: Moda de a pune busuioc sub pernă de Sânziene este însoțită de spălatul pe față cu roua dimineții, considerată benefică pentru frumusețe.
Aceste tradiții vizează protejarea câmpurilor, fertilitatea și evitarea necazurilor. Sărbătoarea este un moment de magie și tradiție.
Cine au fost Sânzienele
În mitologia românească, Sânzienele sunt zâne binevoitoare care ocrotesc dragostea și natura. Se crede că, în noaptea de Sânziene, ele binecuvântează florile și aduc belșug.
Numite și Drăgaice, ele sunt văzute ca spirite favorabile, dar și capricioase. Nepăstrarea tradițiilor poate aduce vreme rea și necazuri.
Tradiția spune că în noaptea Sânzienelor cerurile se deschid, iar visele devin mesaje pline de semnificație.
„Ritualul agrar asociat solstițiului de vară este cunoscut și drept Cap de vară, Drăgaica, Sânziene, Amuțitul Cucului. Este o sărbătoare importantă în lumea satului românesc, împletire a cultului solar și tradiției creștine, cu semnificații legate de fertilitate, sănătate și dragoste; acum se culeg plantele de leac, se află norocul la animale, mersul recoltelor și ursitul tinerelor fete, se fac ritualuri de grăbire a măritișului, de viață lungă și fecunditate, dar și pentru alungarea spiritelor rele și pomenirea morților, a ‘moșilor de Sânziene’, pentru că acum se crede că cerurile se deschid și lumile se întrepătrund”, se arată pe site-ul muzeul-satului.ro.
