Muzica clasică nu este rezervată doar pentru elite; aceasta poate fi acum accesibilă fiecărui pasionat de artă prin intermediul platformelor moderne precum Spotify și YouTube. Lahav Shani, unul dintre cei mai renumiți dirijori contemporani, subliniază că oricine poate începe să exploreze muzica clasică din confortul propriei case. Într-un interviu acordat în cadrul Festivalului Enescu, Shani discută despre importanța educației muzicale și deschide conversația despre cum melodiile clasice pot deveni parte din viața cotidiană a oricui.
- „Ce mi-ar plăcea să văd mai mult, și deocamdată nu văd deloc, este mai multă educație muzicală”, spune Lahav Shani.
Născut în Tel Aviv în 1989, Lahav Shani și-a început educația muzicală la o vârstă fragedă, studiind pianul de la șase ani. A urmat cursurile Școlii de Muzică Buchmann-Mehta și a continuat studiile la Academia de Muzică „Hanns Eisler” din Berlin. La doar 24 de ani, câștiga Premiul I la Concursul Internațional de Dirijat Gustav Mahler din Bamberg.
În septembrie 2018, Shani a devenit cel mai tânăr dirijor principal al Rotterdam Philharmonic Orchestra. Pe lângă activitatea sa dirijorală, este și un pianist respectat, colaborând cu mari orchestre mondiale.
Recent, Shani a fost invitat să dirijeze în cadrul Festivalului Enescu de la București, având în program lucrări semnate de George Enescu, Dmitri Șostakovici și Ludwig van Beethoven.
Cuprins:
„N-am fost niciodată sigur dacă dirijatul va fi profesia mea”
– Ce vă atrage cel mai mult la dirijat?
– Dragostea mea pentru muzica orchestrală a început de când eram copil. Tatăl meu este dirijor, și așa am înțeles magia sunetului orchestral. Când faci muzică cu o orchestră, împărtășești emoții care nu pot fi exprimate în cuvinte. N-am fost sigur dacă asta va fi cariera mea, dar am avut norocul să explorez acest drum și să îmi descopăr pasiunea.
– Cum se diferențiază experiența dirijatului de cea a interpretării la pian?
– Dirijatul te obligă să depinzi de o echipă, de alți muzicieni pentru a-ți transpune viziunea, în timp ce la pian ai control direct asupra sunetului. Ambele roluri aduc o satisfacție deosebită, dar implică moduri diferite de a comunica și de a colabora.
– Ce ați alege între dirijat și pian?
– Îmi este imposibil să aleg. Repertoriul este vast și captivant în ambele direcții. Visez să explorez complet muzica lui Prokofiev la pian, dar și să dirijez toate simfoniile marilor compozitori. Atât timp cât pot face ambele lucruri, nu văd de ce ar trebui să renunț la vreuna dintre ele.
„Respectul îl primești atunci când orchestra simte că poate avea încredere în tine”
– Care sunt calitățile esențiale pentru a câștiga respectul unei orchestre?
– Profundul respect vine din capacitatea de a crea o legătură autentică cu muzicienii, bazată pe încredere și respect reciproc. Nu este vorba despre secol, ci despre dedicare și focus pe muzica în sine.
– Cum relaționezi cu orchestre din diverse culturi?
– Fiecare orchestră are individualitatea sa și trebuie să te conectezi cu aceasta la nivel personal. Nu există un secret; fiecare interacțiune depinde de oameni și de contextul unic al fiecărei orchestre.
„Începe pur și simplu de undeva și-ți vei găsi calea”
– Cum percepi interesul tinerilor pentru muzica clasică?
– Tinerii manifestă o curiozitate naturală, însă de multe ori sunt intimidați de complexitatea percepută a muzicii clasice. Important este să începi de undeva, fie că este un concert live sau pe Spotify ori YouTube. Treptat, își pot descoperi preferințele și dezvolta gustul pentru diferite stiluri muzicale.
– Este muzica clasică încă percepută ca fiind pentru elite?
– Istoric vorbind, muzica clasică a fost mereu accesibilă publicului larg. Nu este destinată doar elitei; oricine poate găsi bucurie și sens în muzică, indiferent de cunoașterea prealabilă a acesteia.
„Asta e ceea ce contează la final, ce fac oamenii, nu ce face muzica”
– Care este viziunea dumneavoastră asupra viitorului muzicii clasice?
– Există mult talent și curiozitate în câmpul muzicii clasice. Mi-ar plăcea să văd mai multă educație muzicală, pentru că, pe lângă dezvoltarea abilităților muzicale, aceasta îmbunătățește și competențele sociale și intelectuale ale tinerilor.
– Muzica poate contribui la schimbarea modului în care gândim?
– Muzica are puterea de a ne influența gândirea. Însă schimbările profunde în comunități sunt determinate de acțiunile oamenilor. Muzica poate inspira, dar rămâne la latitudinea oamenilor să transforme acea inspirație în acțiuni concrete.
– Ce recomandați celor care doresc să înceapă să asculte muzică clasică?
– Există o multitudine de înregistrări și interpretări care pot atrage nou-veniții. Încercați lucrări de Mozart, Ceaikovski sau Mahler și descoperiți care vă atrag cel mai mult. Fie că o faceți la un concert live sau online, muzica clasică este accesibilă oricui este dispus să o exploreze.
– Cum încurajăm o ascultare profundă într-o lume agitată?
– Un concert live te obligă să trăiești momentul și să te conectezi la muzică. E important să ne luăm timpul necesar pentru a asculta cu adevărat, așa cum facem când citim o carte. Muzica clasică necesită această răbdare și atenție, care sunt esențiale pentru a-i descoperi frumusețea și profunzimea.