Incidentul de la Galați, unde o dronă cu încărcătură explozivă a lovit un bloc de locuințe, a atras atenția publicului asupra capacității României de a gestiona astfel de amenințări. În aceste discuții, căpitan-comandorul Costel-Alexandru Pavelescu, pilotul care a doborât recent o dronă în Estonia, a subliniat diferențele dintre cele două situații. Potrivit acestuia, deși aparent similare, circumstanțele operaționale au fost complet diferite, iar deciziile legate de folosirea armamentului sunt dictate de riscurile pentru populația civilă.
Cuprins:
De ce a fost posibilă doborârea dronei în Estonia
Pe 19 mai, un F-16 românesc a intervenit în Estonia pentru a intercepta o dronă care pătrunsese ilegal în spațiul aerian. Căpitan-comandorul Pavelescu, parte a Carpathian Vipers, a condus misiunea în cadrul operațiunilor NATO. Aeronava a fost ridicată după un semnal de alarmă de la Centrul de Operațiuni de la Uedem. După identificarea și parcurgerea procedurilor necesare, piloții au primit undă verde pentru angajarea țintei. „Piloții au identificat ținta și au parcurs toate procedurile… după care au lansat o rachetă aer-aer, doborând o dronă”, a comunicat Ministerul Apărării. Mediul operațional din Estonia a fost crucial: „În cazul misiunii din zona baltică, drona se afla într-un mediu în care folosirea armamentului nu prezenta un risc direct pentru civili”, a explicat Pavelescu.
Ce a făcut diferența în cazul dronei care a lovit Galațiul
La Galați, drona a ajuns într-o zonă urbană densă, complicând decizia unei posibile neutralizări. „Orice decizie de angajare trebuie să țină cont de consecințele asupra oamenilor”, a comentat Pavelescu. Distrugerea dronei ar fi putut provoca efecte neprevăzute din cauza fragmentelor sau a traiectoriei modificate. „Întrebarea nu este «de ce s-a tras în Estonia», ci dacă ar fi fost aceleaşi consecinţe asupra unui oraş precum Galați”, a adăugat Pavelescu.
Cum explică autoritățile imposibilitatea unei intervenții rapide
Ministerul Apărării a publicat materiale explicative privind incidentul de la Galați, subliniind complexitatea legislației care reglementează neutralizarea dronelor. „Avem una dintre cele mai avansate legi… însă folosirea armamentului letal trebuie evaluată atent”, a transmis ministerul. Colonelul Cristian Popovici a evidențiat dificultatea doborârii unei mici drone: „Nu poţi să tragi cu tunul de 2×30 mm”, a spus Popovici. Potrivit președintelui Nicușor Dan, drona făcea parte dintr-un grup care traversa spațiul ucrainean, fiind deviată pe teritoriul României după un atac ucrainean.
Aceste explicații subliniază cât de esențial este echilibrarea riscurilor și securității civile într-o lume tot mai interdependentă.