Xania Monet, cântăreața IA care a semnat un contract de milioane de dolari, captează rapid atenția lumii muzicale. Deși nu este o ființă umană, vocea sa seamănă izbitor cu cea a unor vedete iconice precum Beyoncé și Alicia Keys. Generată integral de inteligența artificială, Xania redefinește granițele industriei muzicale, atrăgând interesul pasionaților și al profesioniștilor deopotrivă.
Xania Monet intră în topurile americane cu o voce care amintește atât de Beyoncé, cât și de Alicia Keys. Ceea ce o diferențiază, însă, este faptul că nu este o artistă umană: ea este, de fapt, generată în întregime de inteligența artificială, scrie BFM TV.
Această particularitate nu a împiedicat casa de discuri Hallwood Medias să semneze cu ea un contract impresionant, marcând astfel o mare premieră în industria muzicală.
Cuprins:
Milioane de ascultări pe Spotify
De câteva luni, această „cântăreață artificială” se bucură de un succes remarcabil în Statele Unite. Piesa ei „How Was I Supposed To Know?”, extrasă de pe albumul Unfolded, lansat în august, a înregistrat aproape două milioane de ascultări pe Spotify. Această baladă RnB amintește de stilul mai multor figuri importante ale genului, dar vocile, instrumentele și aranjamentele sunt doar rezultatul unor algoritmi.
În spatele acestei creații se află Telisha Jones, o americancă în vârstă de 31 de ani. Ea scrie textele originale și folosește platforma Suno pentru a genera piesele conform indicațiilor sale.
Platforma Suno, care permite crearea de muzică folosind o inteligență artificială generativă prin specificarea stilului, structurii și atmosferei, este ea însăși ținta criticilor.
Marile case de discuri Universal, Warner și Sony o acuză că le-a exploatat ilegal cataloagele pentru a-și antrena algoritmii, ceea ce ridică numeroase întrebări cu privire la legalitatea și etica acestui tip de creație.
Un contract substanțial
În ciuda acestor controverse, Hallwood Medias, condusă de Neil Jacobson, fost director al Interscope, a decis să semneze contracte nu numai cu Xania Monet, ci și cu alți artiști virtuali. Revista muzicală specializată Billboard estimează că suma necesară pentru a pune mâna pe „cântăreața virtuală” se ridică la 3 milioane de dolari (peste 2,5 milioane de euro).
Dacă publicul continuă să fie entuziasmat de aceste voci sintetice, granița dintre creația artistică și tehnologie ridică acum provocări juridice importante, în special în ceea ce privește drepturile de autor, protecția operelor și recunoașterea artiștilor.