Home Lifestyle Copiii se cresc după regulile inimii, nu după cele impuse de societate

Copiii se cresc după regulile inimii, nu după cele impuse de societate

de Clair
Copiii se cresc dupa regulile inimii nu dupa cele impuse de societate

Atunci când te gândești la a avea un copil, trebuie să iei în considerare faptul că nu va fi totul mereu pictat în roz, trebuie să înțelegi că vor exista greșeli, atât din partea ta, cât și din cea a micuțului tău.

Acestea apar în mod firesc, pentru că nu există reguli după care să îți crești copilul, precum nu există reguli la care micuțul trebuie să se supună în mod permanent. Ceea ce trebuie să știi, în calitate de mamă, este faptul că nu trebuie să induci copilului tău senzația că ai fi vrut să fie altfel, că ți-ai fi dorit să semene cu un anume copil.

Nu îl compara, pentru că nu toți copiii sunt la fel. Nici nu au cum, pentru că nu vin după șabloane. Iubește-l, acceptă-l și îndrumă-i pașii spre lucrurile corecte, astfel încât să păstrați echilibrul în relația voastră.

Scrisoarea Cosminei Kovacs Tudosă, o lecție perfectă pentru orice părinte

Cosmina Kovacs Tudosă a realizat o scrisoare având-o ca destinatar pe mamă, iar ceea ce scrie în acest text este de-a dreptul emblematic și emoționant. Începând cu acel „Te iubesc!” care nu ar trebui să lipsească din vocabularul copiilor și al părinților, Cosmina invocă perioada primelor luni din viața unui copil la modul general. Sunt lunile în care acordăm cea mai mare importanță copilului nostru, deoarece este la început de drum și trebuie să îi arătăm pas cu pas secretele lumii. Chiar dacă unul dintre secrete este broccoli. Deși introducerea alimentelor diversificate este o adevărată provocare, înțelegem faptul că inducem sentimentul de încredere în copilul nostru, astfel încât acesta să accepte chiar și lucrurile care nu par a-i fi pe plac.

Dragă mami,

Te iubesc! Ești atât de importantă pentru mine și am atât de multă încredere în tine! Îți amintești atunci când mi-ai dat prima bucățică de broccoli? N-aveam de gând să gust chestia aia, dar am făcut-o datorită ție. Tu mi-ai dat încredere și, până la urmă, m-am convins că nu e chiar atât de rău pe cât pare. Mai ții minte când aveam dureri din cauza dinților? Nu credeam că voi mai avea vreodată liniște, până când m-ai luat în brațe, mami. Ce bine era în brațele tale calde!

Dar când am căzut prima dată, îți amintești? M-am speriat și eram gata să plâng, deși, să fiu sincer, nu m-a durut chiar atât de tare. Mi-ai zâmbit și m-ai pupat cu atâta drag, încât am râs și eu.

Îți amintești, mami, când toată lumea îți spunea să nu mă iei atât de mult în brațe pentru că voi deveni prea răsfățat? Cu toate astea, tu alegeai să faci pe dos, iar eu eram în brațele universului. Tu ești Universul meu, mami. Zâmbetul ăla cald pe care numai tu îl poți avea, brațele alea care sunt mai bune decât oricare alt leagăn, cuvintele tale care sună mai bine decât oricare alt cântec! Mami, toate astea mă fac puternic! Am mai crescut, ce-i drept, dar tot am nevoie de tine. Am nevoie de Universul meu și la câteva luni și mai târziu, când voi fi mare.
Mai ții minte când ai hotărât că trebuie să dorm în camera mea? Am suferit, mami. Nu-ți mai simțeam respirația și nici bătăile inimii. Dar am înțeles. Am înțeles că ai nevoie să dormi lângă tati.
Mai ții minte când ai hotărât că trebuie să mă încalț singur? Îmi plăcea să mă răsfeți, dar am înțeles că trebuie să o fac și singur.
Mai ții minte când m-ai dus prima dată la grădiniță? Tu nu mai erai acolo, dar am înțeles că trebuie să-mi fac prieteni și să descopăr lumea.
Mai ții minte când aveai răbdare cu mine și îmi prezentai toate alimentele alea lipsite de gust pe care trebuia să le mănânc? Am înțeles că îmi fac bine. E adevărat că uneori simțeam nevoia să le scuip, dar tu aveai răbdare și le pregăteai în fel și chip, până când începeau să-mi placă.
Mami, tu ești Universul meu. Ești cea mai bună mamă din lume! Știi? Eu sunt mic, dar tu mă faci mare. Mami, tu ești cea mai importantă ființă din viața mea! Am încredere absolută în tine! Și nu, nu mi-aș fi dorit vreodată altă mamă. Nu există altă mamă mai bună decât tine!
Dragă mami, dacă eu nu te compar cu altă mamă, tu de ce mă compari cu alt copil? Atunci când îmi spui că alt copil face un lucru mai bine decât mine, atunci când îmi spui că alt copil învață mai repede decât mine, atunci când îmi spui că alt copil e mai cuminte decât mine, sufăr. Simt că nu te merit, mami. Că nu sunt suficient de bun pentru tine. Oare nu cumva așa te-ai fi simțit și tu, dacă ți-aș fi spus că altă mamă e mai bună decât tine?
Dragă mami, știi ce? Nu există nicio mamă pe lumea asta pe care să o pot compara cu tine. Tu ești unică! Ești perfectă! Ești frumoasă! Ești a mea!
Nu mă mai compara cu alt copil. Știu că uneori uit ce îmi spui. Știu că uneori îți pierzi răbdarea. Știu că ai multe așteptări de la mine. Eu am o singură așteptare de la tine: să mă iubești. E suficient să știu asta ca să devin cel mai bun copil din lume! E suficient să știu cât de mult mă iubești ca să devin adultul la care visezi.

Următorul pas sunt durerile pe care le are copilul, mai ales cele de dinți, care îi provoacă atâta neliniște și suferință, dar care pot fi alungate doar prin intermediul afecțiunii pe care i-o arătăm. La fel se întâmplă și atunci când micuțul nostru are parte de prima căzătură, iar în acel moment doar noi putem să-i oferim mângâiere.

Trebuie să înțelegem, înainte de orice, faptul că, pentru copil, mama este omul cel mai important din viața lui, ea este centrul universului său, ea este cel mai frumos om, cu zâmbetul cel mai blajin și cu cel mai melodios glas din câte există.

Când arătăm copiilor iubirea pe care le-o purtăm?

Nu există o perioadă în care trebuie să le arătăm copiilor noștri cât de mult îi iubim și o perioadă în care renunțăm să mai facem asta. Trebuie să ne arătăm afecțiunea față de ei nu doar atunci când sunt mici, ci mai ales atunci când sunt mari și percep foarte bine acest lucru.

Așa cum spune și Cosmina Kovacs Tudosă, copilul are nevoie de mamă și atunci când are câteva luni, și atunci când este destul de matur.

Pentru copil, faptul că trebuie să doarmă într-o cameră care să nu fie cea în care să simtă prezența permanentă a mamei reprezintă un real motiv de suferință. Însă este suficient de mare încât să înțeleagă perfect aceste aspecte. La fel cum înțelege faptul că trebuie să se încalțe singur, pentru că nu îl poți răsfăța la nesfârșit. La fel cum înțelege faptul că trebuie să intre în relații cu alte persoane, moment marcat de mersul la grădiniță, o schimbare fundamentală pentru copil. La fel cum înțelege faptul că alimentele care nu sunt neapărat cele mai gustoase sunt cele care îi fac cel mai mult bine din punctul de vedere al sănătății sale. Și le servește cu poftă, pentru că tu, ca mamă, ai grijă să le gătești în cele mai deosebite moduri, astfel încât să îi trezească interesul.

În scrisoarea Cosminei observăm glasul oricărui copil care simte să exprime iubirea pentru mama sa, cu precădere prin cuvinte, să își exprime recunoștința față de atenția pe care i-o oferă și de eforturile pe care le depune în creșterea acestuia. El știe că altă mamă nu ar fi la fel de bună ca tine pentru el.

Iar tu trebuie să știi că el te-a ales să-i fii mamă. Trebuie să înțelegi că soluția ca micuțul tău să fie excepțional din toate punctele de vedere nu este să îl compari cu orice alt copil care face lucruri mai bune decât al tău. Copilul tău simte foarte tare toate comparațiile pe care le faci, îi vei produce sentimente de dezamăgire față de el însuși, vei obține contrariul în ceea ce privește succesul pe care ți-l dorești pentru el.

Încearcă să te pui în situația lui, să îți dai seama cum te-ai simți dacă al tău copil te-ar compara cu o altă mamă. Cu siguranță ai suferi.

Copilul tău este conștient de faptul că nu este perfect, că îți provoacă anumite reacții de supărare însă tu trebuie să îl iubești, pentru că asta este singura așteptare pe care o are el de la tine, atunci când tu te aștepți ca el să facă lucruri extraordinare. Arată-i copilului tău cât de mult înseamnă pentru tine, astfel încât să poată să ajungă la înălțimile la care te-ai dori să-l vezi. Ăsta e singurul mijloc concret și sigur.

Încheierea scrisorii este adresată părinților, astfel încât aceștia să rememoreze faptul că au început acest drum cu iubire, răbdare și sprijin. Aceste trei lucruri care sunt esențiale pentru ca micuțul vostru să se dezvolte în armonie, să crească frumos din punct de vedere moral.

Trebuie să știm să ne cerem scuze copiilor noștri atunci când știm că nu am procedat tocmai corect, la fel cum trebuie să știm să îi învățăm pe ei să facă același lucru atunci când știu că ne-au greșit într-un fel sau altul. Iertarea este cheia succesului unei relații ideale între părinte și copil, între mamă și micuțul ei…

Dacă învățăm să ne iubim copiii așa cum sunt, cu bune și rele, dacă înțelegem faptul că nu toți copiii pot fi la fel, dacă nu îi vom mai compara cu alții, doar atunci ne vom putea mândri cu faptul că avem copii minunați, cu un parcurs frumos.

loading...

Citește și:

Clair.ro foloseste cookie-uri proprii si ale tertilor. Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Accept Cookies